Cum impaci un suflet care plinge?Ce-i spui unui om in ochii carora se citesc o disperare deplina,o renuntare totala si o durere implacabila?Ii poti spune oare ca totul va fi bine?Ca lucrurile vor reveni la normal?Ca va fi din nou iubit si ca va iubi la rindu-i si ca de data asta increderea nu-i va mai fi tradata?Oare poti spune aceste lucruri uitindu-te in ochii omului pierdut in deznadejdi?Oare poti spune lucrurile astea stiind ca acel suflet e insusi imaginea vidului primordial?Cum poti alina un suflet pentru care si fulgii de zapada par a fi morminte deschise?Cind universul intreg moare in tine,cind simti ca toate insingurarie din lume ti se sparg in suflet si ca toti ingerii decad in privirea ta-atunci iti pui abisul capatii si te ingropi in durere...si ai vrea sa plingi.Ai da si ultima stea de pe cer pentru o singura lacrima in care sa-ti pui tot amarul.Dar nu poti sa plingi ci doar ai inima trista.
INTR-UN CUVINT GASESTI CEIA CE VREI SA GASESTI?INTR-O PRIVIRE GASESTI SUFLETUL CELUILALT,IN NOI CAUTAM CEIA CE NU GASIM...
